blurry
Ioana privi in ceasca de ceai. Isi pipai carliontii imaginari din parul ireal de drept, iar cu cealalta mana se juca cu margelele de la gat. Nici ea nu.si dadea seama cat de tipica ii era secunda aia: visa, si se juca, isi transpunea fizicul in alt plan. Tigara isi continua neluata in seama prelungul vaiet. Oare ce univers se ascunde intr.o ceasca de ceai? Cum ar fi sa t arunci, sa te ineci in acea licoare aromata, sa sari din corpul general valabil, lumesc, in particularul abstractizat, absolutizat al moleculelor? Ea credea ca si ele au o viata proprie.. cu actiuni, sentimente.. oarecum si.ar fi dorit ca existenta ei sa se desfasoare la nivel armstrong-ian, nu ca nu era multumita de prezent, dar, parca nici chiar multumita nu era. De fapt, tocmai asta era problema: cu greu isi mai dadea seama de propriile dorinte, sentimente. Ioana era propriul ei drog, si nu era o narcisista, si nic o frustrata. Nu.i placea sa fie incadrata sub nici o eticheta:nici macar sub cea de rebela. Ea vroia sa fie complexa, sa varieze. Si nu mai reusea. Anumite aspecte ii scapsera de sub control, exact cum spuneau parintii ei ca le scapase ea "de sub mana". De ce nu isi mai putea influenta sentimentele asa cum facea altadata? Dar altadata nu.i pasa.. facea haz de necaz. Acum, nu stia care e necazul. Simtea ca toti pe care ii iubea era langa ea, trebuia sa.i bata pe umar si ei si.ar fi intors fata zambindu.i.. doar k nu ajungea la ei... nu se putea intinde.. era prinsa intr.un fluid., negru si cald, mediocru. Dar stai putin, de fapt cine erau astia pe care ii iubea??
Deodata s.a impiedicat de ceva. Cu un zgomot ingrozitor, de material rupt. Cineva i.a dat mana sa se ridice.Dar nu.si dadea seama cine. Mana acestuia parea imponderabila, iar intunericul era prea dens pentru a distinge. "Dar cine esti?" rosti, fara a.si putea auzi propria voce. "ceea ce ai spart adineaori." veni raspunsul, aproape inintelgibil, de undeva de departe. "dar visez?". "nicidecum". "atunci explica.mi. vorbesti ambiguu. de ce oriunde m.as intoarce dau de nesiguranta, de lucruri nepalpabile, dar de cand caut eu terenul sigur, de ce nu.mi mai imi place misterul riscul, de ce mi se pare ca imi raspund singura la propriile intrebari, ale caror raspunsurile de le.as fi stiut, ar fi fost ilogic sa le mai intreb. ce este instanta care isi ia acum rolul de lamuritor, a caror voce nu o aud,dar o percep in mine?". "tu te.ai rupt." "m.am rupt?". "faci fizica la scoala. metafizica nu faci?". "ia hai nu ma mai lua si tu de sus. oricine ai fi, nu.ti da nici un drept sa mi te consideri superioara.". "o ba da, si chiar cu mult". Ioana palmui existenta enervanta care isi batea joc de ea, si constata ca avea o forta mai mare decat ar fi crezut vreodata. Dar exact in aceasi secunda incasa si ea o lovitura mai puternica decat oricand altadata."bine. se pare ca tu stii mai bine decat mine tot ce se intampla. asa ca o sa jucam dupa regulile tale. sa stii ca fizica e materia pe care n.am intelse.o si la care n.am invatat niciodata. acum spune.mi de ce esti mai buna decat mine. si inca ceva daca imi esti superioara.. nu ar fi trebuit sa cedezi tu. pe cand tu m.ai palmuit inapoi?". "tu te.ai palmuit.si inca o chestie: sa stii de la mine, ca in cazul tau sufletul e mai puternic decat fizicul.". "bine, bine, stiu ca nu sunt o atleta, dar ce legatura are asta cu orice?". "vrei sa zici ca nu erai o atleta.". "uite ce e: am recunoscut ca imi esti superioara, dar te rog incearca sa vorbesti in asa fel incat sa inteleg." . "pe scurt, unii ar zice ca ai murit.". "hahahahahahaha. ce am facut ma? e 1 aprilie nu? dar imi place gluma ta.. parea verosimila, dar acum exagerezi.". "dar vorbesc serios.de ce crezi ca nu auzi, de ce crezi ca te.am palmuit? tu te.ai palmuit. tu esti fizicul "Ioana". eu sunt spiritul "Ioana". si toate partile tale isi pot extrapola functiile acum.. sau ma rog. se pot imbunatati.nu ai sa ai oricum forta lui Mohammad Ali.". "bine, si in cazul asta unde e ratiunea, creierul?". "nu ai vrea sa stii."
Ioana Marinescu a murit subit, intr.o cafenea. Ea isi bea linistita ceaiul, cand a cazut de la masa intrand in coma. Ultimul cuvant soptit a fost "molecula". Daca iti doresti ceva suficient de mult si staruitor, poate se va indeplini.
5 comments:
cat de bine ar fi daca am putea in fiecare zi sa ne asezam la o ceasca de ceai (sau cafea, de ce nu?) cu spiritul nostru...daca in fiecare zi am putea sa zicem "asta esti tu, asta sunt eu, ala e corpul meu, tu esti spiritul meu, iar acum hai sa vedem cat de mult insemni tu din mine, si cat de mult inseamna corpul meu !", atunci am putea rezolva totul mult mai usor. intr-adevar, nu ne-am mai consuma atata, n-am mai pierde noptile, gandindu-ne ce sa facem intr-o anumita problema (caci da, si problemele vietii au si ele rolul lor), n-am mai visa cu ochii deschisi la ora de psiho, relationand toate vorbele (in cazul meu ale lui Nedelcu - stralucita femeie) profei cu relatiile noastre, n-am mai merge pe strada, gandind "vai ce frumoasa e tipa aia!!!si cat de smechera e masina !!!", pentru ca am stii exact cat sa ne dorim sa fim trup, cat spirit. ar fi frumos si daca am putea sa ne mutam spiritul din corp in corp, in fiecare zi un altul, nu pentru ca suntem invidiosi pe fizicul altcuiva, nu pentru ca ne-am dori sa aratam in alt fel, ci pentru a reincepe fiecare zi altfel. Daca ti-as spune ca in urmatoarele 24 de ore, ti se va intampla ceva care o sa-ti schimbe toata viata, ai sta intreaga zi gandindu-te ce se va intampla. Insa, mai bine ca nu este asa, ca nu putem sta cu propriul spirit la masa, ca sa ne omoare, ca sa fie mai puternic, iar si noi sa-l omoram, sa fim mai puternici decat el, pentru ca asa, viata n-ar mai avea nici un farmec, am putea oricand sa schimbam binele in rau si viceversa, atunci cand nu ne convine ceva.
M-am indepartat de subiect. Nu te mai cauta in ceasca de ceai (sau ca mine, in cafea, cum imi placea sa cred/spun) ! Esti si acolo, esti si pe periuta de dinti, si in cada, atunci cand se scurge apa, si in pat, atunci cand te ridici dupa un somn greu, si in urma buzelor lasate pe paharul de apa, si pe furculita cu care mananci salata, in tot. Tu esti in toata viata ta, asa ca nu mai gandi cat din tine traieste si cat din tine sta in adormire. Ia-te asa cum esti, pentru ca trebuie sa fii multumita, in definitiv, esti chiar tu, in acel moment, in acea viata.
ai inteles cam 80% din postu asta.. e bine :)
the rest of 20% lies in the title. it is blurry. It is not my life that is blurry (this all could be called a strom in a cup of teA ;)) dar blurry rainbow likes creating new realities, likes taking a simple "why" to the extreme, likes metaphores..
blurry rainbow nu e sinele ce merge pe strada, blurry rainbow sta dupa masca imaginatiei. da, blurry rainbow is an imagined self.
si blogul nu e un jurnal metaforic, desi uneori poate porneste de la anuimte sentimente ce se regasesc si in realitate, dar e chiar o metafora.
si un calator sta in andrei si blurry rainbow sta in raluca..ia-l ca pe o parte fecunda a spiritului meu, ceea ce am fost dintotdeauna, dar nu oricine a vazut ca sunt, cel care a suferit, dar nu a lasat sa se vada, cel care a tipat, dar nu a fost auzit, cel care a scris, dar nu a fost inteles, pentru ca ar fi trebuit citit impreuna cu adevaratul andrei.
da, dar eu o zic in sensul ca dak blurry zice ceva, sau un personaj de.al ei zice/face ceva, nu inseamna ca asta ar face si raluca. ptr k u tot timpu zici sa nu fac ce face blurry.. sau sa nu gandesc cum e prezenetat ca gandeste blurry. nad i don't. at least i don't in such an exageratted measure.
si vrei sa zici k eu nu pot sa.l vad si sa.l inteleg pe calator in adevartul lui context, adik in contextul in care el e parte din andrei?
pai, ii stii bine pe amandoi, asa ca ii intelegi bine...cat despre andrei, a fost plecat vreo 2-3 luni cam asa...acum s-a cam intors. despacheteaza bagajul, rupe vizele de pe valize, sterge adidasii de praf, pune hainele la spalat, se tunde (nu ma tund, fii sigura :)) ), se barbiereste, face o baie calda si e gata sa redescopere bucurestiul asta frumos, cu baruri multe, cu multe "calatoare" si copil mic si dulce, si cu sergiu si cu miru si toti ceilalti care fac viata usoara :D
Post a Comment