7.19.2006

tANJESC

Intr'o multime de oameni, sunt singura
Bate vantul
Scriu aberatii albe
N'am pretenia sa le numesc versuri
Visez dar plang
Nu, nu este un paradox
Toti ma imping
Incoace si'n colo
Un pogo continuu
Nu voi mai iesi niciodata
Nu devin emo-kid
Traiesc in lamer-itatea mea

Inot,zambesc
dar ma scufund
Nu ies la suprefata
Raman: e albastru, e frumos
E pustiu
Curentii calzi sunt demult departe
Frigul e doar o obisnuita
Viata de plastic
Lacrimile sunt aproape calde
Dar nu ajung sa topeasca marea
Ma scufund in pacatul de ieri
Ca sa uit de azi
Si sa nu pot visa maine

Se aud vocile lor
Sunt veseli
Sa ma alatur??
Are rost
Fara mana calda
Dupa care tanjesc?

Deodata simt
Ceva ma gadila pe burta
Intunericul atotcreator dispare
Vantul mi se alatura
Imi inveleste sufletul
Mai exista cineva milostiv!!!
Dar nu mai pot auzi
Nu ii inteleg cuvintele
In sfarsit privesc la campia din jur
Si ea imi seamana (oi fi personificarea naturii? -ea creeaza totul, si apoi ramane parasita)
Si ea e un abis ca si mine
Plec cu ei in calatorie
Merg
Merg
Merg
Nu cred ca ma mai intorc
Nu aici...

No comments: